Dr Adrian Marinescu, managerul Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală, institut care coordonează în România programul de HIV/SIDA a explicat pentru News.ro că în România există o subdiagnosticare a cazurilor de hiv/sida, pe motiv că multe spitale care nu sunt de boli infecţioase ar putea să testeze pacienţii, cel puţin pe cei aflaţi la risc, dar în realitate nu se întâmplă acest lucru. În plus, cei care sunt consumatori de droguri ar putea fi testaţi cu o anumită frecvenţă, însă din păcate nici la acest capitol nu facem suficient ca stat. În România există acces la tratamente moderne, astfel încât toţi pacienţii să poată fi trataţi din vreme şi să aibă o viaţă normală. Cu condiţia să fie diagnosticaţi la timp, nu în formă târzie a bolii.
„În continuare este o subdiagnosticare pentru infecţia HIV, ceea ce spunem noi că sunt destul de multe cazuri, de fapt nu este realitatea, ele sunt mai multe în realitate, şi nu vrem să-i speriem, dar aşa este. În România, în momentul de faţă, sunt cam 16.000 de pacienţi doar în tratament. Şi mai este un număr, nu foarte mare, fie nu au ajuns în evidenţă, nu au ajuns în tratament. Realitatea, în România, ar fi în fiecare an, pacienţi noi, măcar 800, dar noi nu avem chiar 800 în momentul de faţă. Probabil avem în jur de 500 diagnosticaţi ( n.red pacienţi noi, anul acesta) şi 300 care sunt undeva afară neavând deocamdată diagnostic”.
De ce boala încă este subdiagnosticată în România. Testarea pentru HIV nu se face în toate spitalele din ţară, nici măcar în cazul pacienţilor care ar fi de testat, persoane la risc, spune Dr. Marinescu
„Testarea, care nu este acoperitoare, şi aici nu vorbesc de un screening, că este greu de crezut că se va face screening pentru HIV, ceva care să fie la nivelul unui program pentru toată populaţia, dar din păcate nu testăm, în general vorbind, e o problemă principială. Sunt multe spitale din România, nu mă refer la spitalele de boli infecţioase, spitale de chirurgie, multidisciplinare în care din păcate nu se testează chiar în cazul unor pacienţi care ar fi de testat. Şi atunci fie nu se pune diagnosticul, fie se pune foarte târziu.
Pe urmă, să ne gândim la consumatorii de droguri, la cei care au comportamente la risc şi unde ar trebui să fie făcută o testare suficient de des, ori de câte ori este nevoie. Acele cazuri, indiferent că sunt sociale, că sunt oameni care nu vin în contact cu sistemul medical, ca să poţi să-i testezi trebuie să ai nişte acţiuni care să presupună că mergi în stradă, că mergi la acei oameni să-i testezi, lucruri care s-au mai făcut punctual, am făcut şi noi la nivelul Institutului, nu mai vorbesc de deţinuţi, de cei care sunt între celelalte persoane private de libertate.
Peste tot în aceste situaţii ar trebui să fie o testare făcută des, nu se întâmplă aşa cum ar trebui”, a explicat Dr. Marinescu.
În România, pacienţii au acces la tratament şi îl primesc la scurt timp după ce intră în programul naţional de HIV.SIDA. În fiecare an, pentru program se alocă peste 100 de milioane de euro, bani pentru tratamentele şi analizele necesare pacienţilor.
“Din fericire, cine este diagnosticat cu infecţie HIV intră imediat în tratament şi este un tratament care poate să-i asigure o speranţă de viaţă aproximativ egală cu a unei persoane care nu are virusul, cu condiţia să aibă diagnostic şi tratament. România, doar pentru programul naţional de tratament, are o finanţare de aproximativ 110 milioane euro , în fiecare an, doar pentru aceşti pacienţi, 16.000 de oameni. Este o sumă mare acoperită de statul român în fiecare an, cu creştere, mai e şi o creştere de pacienţi de la un an la altul.
România nu a înţeles că prevenţia e cea mai bună modalitate prin care să scapi de boli. Ar trebui să facem în aşa fel încât să testăm mai mult populaţia României. Există programe de schimb de seringi dar probabil că sunt insuficiente.
Numărul de seringi schimbate în fiecare an reprezintă un procent destul de mic din necesar. Ori principiul nu este să fac ceva doar ca să fie făcut, ci ideea e să fac suficient. De exemplu la consumatorii de heroină trebuie să fie centrele de substituţie, de terapie de substituţie cu metadonă şi nu numai, cum avem noi la Balş şi cum mai sunt, dar din păcate sunt insuficiente. De cele mai multe ori e necesar ca persoana respectivă să vină cu un anumit venit în aşa fel încât să poată primi o parte din tratament, nu e gratuit pentru toţi”, a explicat pentru News.ro medicul Adrian Marinescu, managerul Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală.
Prof. Univ. Dr. Voichiţa Lăzureanu, şeful departamentului boli infecţioase în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Timişoara a vorbit pentru News.ro depre centrul regional HIV/SIDA de la Timişoara, care are în supraveghere pacienţi din 4 judeţe. În acest areal sunt luaţi în evidenţă în jur de 1200 de pacienţi, 500 fiind numai din Timiş. Frica şi stigma fac ca această boală să se diagnosticheze mai târziu, spune medicul.
„SIDA este de fapt partea de sfârşit a infecţiei cu HIV. Dacă în evoluţie naturală, după ce ne-am infectat cu HIV, vorbim de undeva 8-10 ani de supravieţuire, primii ani sunt cu infecţie uşoară şi îi numim pacienţi cu infecţie cu HIV. După 5-6 ani de evoluţie a bolii, atunci vorbim despre pacienţi cu SIDA, adică sindrom de imunodeficienţă achiziţionată, fază târzie.
Noi suntem Centru Regional HIV-SIDA Timişoara şi avem în supraveghere pacienţii din Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, şi sunt în jur de 1200 de pacienţi din acest areal, în evidenţă. Undeva la 98 % sunt în tratament, care nu sunt în tratament înseamnă că au refuzat sau i-am pierdut din evidenţă şi nu au mai revenit, se întâmplă şi asta, să se sperie, să nu dorească.
La nivel de judeţul Timiş, sunt undeva la 500 de pacienţi iar în fiecare an avem în jur de 90-100 de pacienţi nou depistati în acest areal. În Timiş, până la 30 septembrie, au fost depistate cam 40 de persoane.
Ar trebui să recunoaştem infecţia cu HIV ca o infecţie cu transmitere sexuală şi atât, ca multe alte infecţii cu transmitere sexuală, să eradicăm în măsura în care se poate stigma pe care o resimt aceşti pacienţi şi din familie şi mai ales din societate şi atunci poate că ar fi accesibilitatea către medicul de boli infeţioase mai rapidă, dar frica şi stigma fac ca această boală să se testeze cât mai târziu.
Eu cred că educaţie medicală trebuie făcută atât la nivelul populaţiei generale, cât şi la nivel de medicină, la nivel de facultate şi în rezidenţiat făcute aceste readuceri aminte a faptului că trebuie orice om care este activ sexual şi intră în vreo categorie de risc sau are expunere într-un fel sau altul, sexuală, să fie testat, pentru că dacă pacienţii sunt indentificaţi într-o fază incipientă a bolii au speranţă de viaţă aproape egală cu a unui pacient non infectat”, a explicat medicul.
Speranţa de viaţă scade cu cât pacienţii sunt depistaţi mai târziu. Oamenii pot face însă prevenţie din proprie iniţiativă, prin accesarea locurilor în care se fac testări, fie cu plată, fie gratuite, susţinute de stat, aşa cum se întâmplă în spitalele de boli infecţioase.
„Cu cât se depistează mai târziu, cu cât sistemul imun al pacientului este mai degradat, cu atât scade din păcate speranţa de viaţă chiar şi cu un tratament eficient, dar din păcate răul deja a fost făcut şi nu se mai poate da înapoi.
Vedem pacienţi care vin în faze tardive, tot mai tardive. Costă undeva între 30 şi 40 de lei serologia HIV, dacă e să o faci tu, din proprie iniţiativă. Dacă ştii că ai avut un contact sexual neprotejat cu cineva despre care nu ştii exact care este starea de sănătate, pot să-l faci şi din proprie iniţiativă. Poţi să te duci la medicul de familie şi îl faci gratuit, poţi să vii la spitalul de boli infecţioase şi să-l faci gratuit”, a declarat medicul pentru News.ro.
Conform datelor prelucrate la Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România, din cadrul institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală, de la începutul anului şi până la data de 30 iunie 2025 au fost înregistrate 56 de decese puse pe seama HIV/SIDA, în România. Tot până la această dată au fost raportate puţin peste 200 de cazuri noi de HIV/SIDA, însă la acest moment, aşa cum a susţinut Dr. Marinescu, numărul cazurilor noi înregistrate a ajuns undeva în jur de 500. Pentru programul naţional de HIV/SIDAse alocă anual un buget de peste 100 de milioane de euro, România având acces la tratamente moderne, dând astfel şanse la viaţă pacienţilor, cu condiţia ca aceştia să fie diagnosticaţi la timp.