Ioana Bauer, preşedinta organizaţiei eLiberare, a fost desemnată prima româncă câştigătoare a Schwab Foundation Award for Social Entrepreneurship, una dintre cele mai prestigioase recunoaşteri internaţionale acordate liderilor care dezvoltă soluţii sistemice şi scalabile la unele dintre cele mai urgente provocări sociale globale. Aceasta este prima recunoaştere de acest tip pentru un antreprenor social din Europa Centrală şi de Est din ultimii 15 ani.
În calitate de Schwab Foundation Awardee, Ioana Bauer va participa la Forumul Economic de la Davos 2026, unde câştigătorii vor fi recunoscuţi în cadrul unei ceremonii pe scena globală. Evenimentul va fi transmis live şi prin canalele World Economic Forum şi Schwab Foundation, în contextul temei reuniunii din acest an, A Spirit of Dialogue.
Ioana Bauer este recunoscută în cadrul Schwab Foundation Awards 2026 alături de alţi 17 lideri selectaţi din întreaga lume, pentru capacitatea lor de a demonstra că economiile şi societăţile pot servi simultan oamenii, planeta şi progresul. Câştigătorii ediţiei 2026 se alătură unei comunităţi de peste 500 de antreprenori şi inovatori sociali, a căror activitate a contribuit la îmbunătăţirea vieţii a aproape 1 miliard de oameni, în peste 190 de ţări. Aceştia au generat schimbări sistemice în domenii precum sănătatea, educaţia, echitatea de gen, acţiunea climatică, economia circulară şi participarea civică.
Distincţia acordată anul acesta reflectă contribuţia Ioanei Bauer la dezvoltarea şi scalarea unor modele inovatoare de prevenire, identificare şi sprijinire a combaterii traficului de persoane şi a exploatării sexuale, cu accent pe protecţia copiilor, prevenţia comunitară şi integrarea supravieţuitorilor în politicile publice.
„Faptul că, anul acesta, agenda globală de la Davos aduce în prim-plan prevenirea şi combaterea traficului de persoane este o recunoaştere profundă a unui adevăr simplu: nu putem vorbi despre progres real atâta timp cât vieţile unor oameni sunt sacrificate pentru profitul altora. Este un semnal că demnitatea umană contează cel puţin la fel de mult ca orice progres tehnologic sau economic. Cealaltă dimensiune importantă este faptul că recunoaşterea aceasta doveste şi că regiunea Europei Centrale şi de Est nu este doar un spaţiu care importă soluţii, ci un loc din care se nasc inovaţii, curaj şi modele de intervenţie capabile să schimbe vieţi şi să inspire răspunsuri globale, iar în contextul actual consider că este mai important ca oricând să nu uităm asta”, a declarat Ioana Bauer, preşedinta organizaţiei eLiberare şi câştigătoare în 2026 a Schwab Foundation Award for Social Entrepreneurship.
Sub coordonarea Ioanei Bauer, eLiberare a devenit una dintre organizaţiile principale în domeniul prevenirii şi identificării traficului de persoane, printr-o abordare care conectează intervenţia directă din comunităţi cu schimbarea de sistem. Organizaţia a dezvoltat modele de protecţie comunitară aplicate acum trans-continental, care pot fi utilizate de actori formali şi non-formali, demonstrând că prevenirea este eficientă atunci când este accesibilă, replicabilă şi integrată în structuri instituţionale.
Un exemplu central al acestei abordări este modelul KOMPASS, dezvoltat de eLiberare în contextul crizei refugiaţilor ucraineni, într-un moment în care riscurile de trafic de persoane şi exploatare au crescut semnificativ. Modelul a permis identificarea timpurie a vulnerabilităţilor şi a fost recunoscut ulterior ca bună practică internaţională, fiind adaptat şi utilizat în mai multe state europene şi în ţări din Africa.
Pe lângă munca de teren, Ioana Bauer şi eLiberare au avut contribuţii constante în zona politicilor publice şi a cadrelor strategice privind combaterea traficului de persoane. La nivel naţional, eLiberare este un partener strategic al autorităţilor române, contribuind la elaborarea şi implementarea Strategiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, la co-crearea Mecanismului Naţional de Referire pentru victime şi la activitatea Comitetului Strategic Interministerial pentru combaterea traficului de persoane. Organizaţia reprezintă societatea civilă în Consiliul Economic şi Social şi este implicată în consultări legislative privind protecţia copiilor, inclusiv în mediul digital. La nivel internaţional, eLiberare a contribuit la rapoarte oficiale de referinţă, precum evaluările GRETA ale Consiliului Europei şi Trafficking in Persons Report al Departamentului de Stat al SUA. De asemenea, eLiberare are statut consultativ special în cadrul ECOSOC (Consiliul Economic şi Social), unul dintre cele şase organe principale ale ONU, responsabil cu coordonarea cooperării economice, sociale, culturale şi de sănătate la nivel internaţional.
Ioana Bauer este una dintre expertele internaţionale implicate în procese de policy ale Naţiunilor Unite, Uniunii Europene şi OSCE şi este recunoscută ca voce de referinţă în lupta împotriva traficului de persoane şi protecţia copiilor în mediul digital. Este Ashoka Fellow şi Resilience Fellow al Global Initiative against Transnational Organized Crime şi, din 2026, prima româncă Schwab Foundation Awardee pentru contribuţia sa la schimbarea sistemică în sprijinul combaterii traficului de persoane.
###
Despre Schwab Foundation for Social Entrepreneurship
Schwab Foundation for Social Entrepreneurship este o organizaţie internaţională fondată în urmă cu peste 27 de ani, în parteneriat cu World Economic Forum. Fundaţia sprijină şi conectează o comunitate globală de peste 500 de antreprenori şi inovatori sociali din peste 190 de ţări, ale căror iniţiative au contribuit la îmbunătăţirea vieţii a peste 950 de milioane de oameni. Premiile Schwab Foundation recunosc lideri care dezvoltă soluţii inovatoare, scalabile şi sistemice, demonstrând rolul esenţial al inovaţiei sociale în construirea unor economii şi societăţi incluzive şi reziliente.
Despre eLiberare
eLiberare este o organizaţie neguvernamentală din România, fondată în 2013, dedicată construirii unei mişcări sociale împotriva traficului de persoane şi a exploatării sexuale. Activitatea organizaţiei se bazează pe educaţie preventivă, identificare proactivă, implicarea supravieţuitorilor şi consolidarea ecosistemelor de politici publice. eLiberare este acreditată şi licenţiată de Guvernul României pentru a oferi servicii victimelor traficului de persoane, inclusiv copiilor, şi colaborează cu autorităţi publice, instituţii internaţionale şi organizaţii neguvernamentale.
Despre Ioana Bauer
Ioana Bauer este expertă în politici publice şi drepturile omului, cu peste 15 ani de experienţă în prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi asistenţa victimelor, protecţia copiilor şi dezvoltarea de soluţii sistemice, centrate pe comunităţi şi supravieţuitori. Este preşedinta organizaţiei eLiberare, care luptă împotriva traficului de persoane de peste un deceniu.
Activitatea sa îmbină intervenţia directă, prevenirea comunitară şi advocacy-ul strategic. A lucrat direct cu supravieţuitori ai traficului de persoane, a coordonat programe naţionale de prevenire şi a contribuit la reforme legislative şi strategii publice la nivel naţional şi internaţional. În 2021, a fost consilier de politici publice în cadrul Guvernului României, unde a coordonat iniţiative privind siguranţa copiilor şi reforme în prevenirea, identificarea şi combaterea traficului de persoane.
În 2026, a fost desemnată prima româncă Schwab Foundation Awardee, fiind recunoscută pentru dezvoltarea şi scalarea unor modele inovatoare de protecţie comunitară şi pentru contribuţia sa la schimbarea sistemică în sprijinirea combaterii traficului de persoane.
Traficul de persoane continuă să reprezinte o problemă majoră în România, cu forme de exploatare tot mai diverse şi metode de recrutare tot mai sofisticate. Analiza datelor oficiale pentru anul 2024 şi prima jumătate a anului 2025 evidenţiază o uşoară creştere a numărului de victime identificate, dar şi progrese în ceea ce priveşte cooperarea interinstituţională şi intervenţiile de sprijin acordate supravieţuitorilor.
În anul 2024, date furnizate de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) arată un număr de 610 victime ale traficului de persoane, conform bazei de date SIMEV, marcând o creştere de 35% faţă de 2023. Din total, 491 sunt femei şi 119 bărbaţi, evidenţiind o expunere mult mai mare a femeilor la risc, în special a celor minore, preponderent în domeniul exploatării sexuale şi pornografiei infantile. Distribuţia pe vârstă arată că 196 femei şi 81 bărbaţi sunt majori, în timp ce 333 de victime sunt minore (55%), subliniind vulnerabilitatea continuă a copiilor.
Victimele provin din aproape toate judeţele ţării, cu cele mai ridicate cifre în Bucureşti (47), Bacău (35), Sibiu (34), Dolj (33) şi Braşov (30). Formele de exploatare predominante au fost: exploatarea sexuală – 308 victime, pornografie infantilă – 150 victime, muncă forţată – 96 victime. Alte forme includ căsătorie forţată, obligarea la cerşetorie, servitute şi tentative de exploatare.
În primele şase luni ale anului 2025, 326 de victime ale traficului de persoane au fost înregistrate în sistemul SIMEV, evidenţiind continuarea fenomenului şi necesitatea consolidării cooperării interinstituţionale. Vulnerabilitatea refugiaţilor din Ucraina şi a cetăţenilor străini care vin la muncă în România a adus modificări în tabloul antitrafic. Populaţia victimelor minore exploatate în diferite forme ajunge la 42% din totalul victimelor identificate. Populaţia feminină este, de asemenea, prezentă într-o majoritate covârşitoare de 79%. Exploatarea sexuală a victimelor identificate şi înregistrate în sistemul românesc antitrafic în această perioadă este cea mai întâlnită, cu o pondere de 73% din victime astfel exploatate, incluzând prostituţia, pornografia infantilă şi exploatarea online. Principalele judeţe de provenienţă ale victimelor înregistrate în această perioadă sunt Bucureşti, Bacău, Ilfov, Prahova, Dolj şi Hunedoara, care însumează aproximativ 40% din totalul cazurilor.
România a fost clasată în Tier 2 în Raportul privind Traficul de Persoane lansat pe 30 septembrie 2025 de către Departamentul de Stat al SUA. Această clasare indică faptul că autorităţile române nu îndeplinesc standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane. Raportul subliniază necesitatea consolidării implementării legilor existente, în special în ceea ce priveşte investigaţiile şi condamnările pentru exploatarea prin muncă.
Acest raport subliniază totodată persistenţa unor probleme sistematice în România. Printre acestea se remarcă complicitatea şi corupţia, manifestate prin cazuri de funcţionari publici (politişti, angajaţi ai instituţiilor care se ocupă de protecţia copiilor etc.), implicaţi direct în exploatarea victimelor. Lipsa unor mecanisme eficiente de tragere la răspundere şi supraveghere favorizează acoperirea abuzurilor şi perpetuarea situaţiilor de acest fel. Un alt aspect critic este identificarea insuficientă a victimelor. Autorităţile nu acţionează proactiv pentru a identifica victimele în rândul grupurilor vulnerabile (minori instituţionalizaţi, romi, migranţi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi), iar procedurile actuale de referire şi asistenţă specializată nu includ victimele străine fără rezidenţă legală în UE, care rămân fără protecţie adecvată.
Se subliniază faptul că traficul de minori continuă să reprezinte una dintre cele mai grave forme de exploatare, copiii reprezintă aproape jumătate din totalul victimelor identificate de 7 ani consecutiv. Exploatarea sexuală a minorilor persistă, în special în instituţii de stat şi în comunităţi vulnerabile (ex. comunitatea romă).
În privinţa serviciilor destinate victimelor, acest Raport atrage atenţia asupra faptului că Guvernul nu oferă suficiente resurse financiare pentru adăposturi, consiliere psihologică şi asistenţă medicală. Majoritatea intervenţiilor provin din fonduri externe, iar centrele specializate pentru minori şi serviciile de reintegrare pe termen lung sunt aproape inexistente.
Aplicarea legii rămâne limitată. Deşi pedepsele pentru traficanţi au fost înăsprite, DIICOT şi BCCO se confruntă cu lipsa de personal şi resurse. Cazurile sunt adesea întârziate din cauza lipsei de procurori, transferurilor frecvente şi a proceselor lungi, iar formarea profesională a poliţiştilor şi judecătorilor în abordări informate pe traumă este încă deficitară.
În plus, măsurile de prevenire şi monitorizare sunt insuficiente. Campaniile de informare naţionale nu ajung la publicul ţintă, lipsa de transparenţă privind fondurile alocate acestui fenomen îngreunează evaluarea impactului, iar legislaţia referitoare la agenţiile de recrutare este aplicată neuniform.
Raportul recomandă zece direcţii urgente de acţiune: investigarea şi pedepsirea funcţionarilor complici; identificarea proactivă a victimelor în rândul grupurilor vulnerabile; consolidarea măsurilor împotriva traficului de minori; extinderea mecanismului de referire pentru victimele străine; creşterea finanţării pentru servicii integrate de protecţie; crearea unui mecanism financiar sustenabil pentru asistenţa victimelor; transparentizarea fondurilor antitrafic; întărirea anchetelor şi pedepsirea traficanţilor cu pedepse efective; creşterea capacităţii DIICOT şi BCCO.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.