Bugetul de stat pentru 2025 a fost prezentat miercuri în cadrul dezbaterii plenului comun al Camerei Deputaților și Senatului. Ca de obicei în ultimii ani, după 7 ore de dezbateri într-o atmosferă tumultoasă, parlamentarii s-au reunit după ora 22:00 pentru a da votul final.
UPDATE
Proiectul legii bugetului și proiectul legii asigurărilor de stat pentru 2025 au fost adoptate cu 255 de voturi “pentru” și 192 de voturi “contra”.
Aceste legi urmează acum să fie trimise spre promulgare președintelui.
+++
Plenul Parlamentului a încheiat discuțiile cu privire la articolele și anexele proiectului legii bugetului de stat și al bugetului pentru asigurările sociale.
În comparație cu forma inițială prezentată de Guvern, comisiile de buget au adus aproximativ 60 de modificări proiectului bugetului de stat, care au fost aprobate de plen. Aceste modificări includ ajustări de formă, modificări și alocări suplimentare de fonduri, dintre care 34 de amendamente vizează Secretariatul de Stat pentru Culte, destinate personalului clerical și proiectelor de renovare, reparații sau construcții de biserici, conform Agerpres.
Un amendament a eliminat alocarea de 700.000 lei, inițial prevăzută pentru bugetul Curții Constituționale, destinată decontării medicamentelor pentru angajații curții și foștii judecători pensionați.
Un alt amendament aprobat prevede alocarea a 35.125.000 lei pentru lucrări de intervenție la clădirile și instalațiile destinându-se Institutului Clinic Fundeni.
+++
Prezentarea bugetului de către premierul Marcel Ciolacu a fost marcată de un protest în plen din partea parlamentarilor USR, care i-au cerut demisia în contextul scandalului Nordis. Premierul le-a spus că poate lua o pauză pentru ca membrii USR să se manifeste, însă nu a făcut-o.
De asemenea, membrii AUR au venit cu pancarte inscripționate cu un avion și mesajul “Demisia, Marcel Ciolacu! Pa! Pa!” alături de referințe la “Nordis”, împreună cu o busolă.
Declarațiile lui Ciolacu:
Sunt două mari atacuri împotriva acestui buget – în mod paradoxal, aflate în totală antiteză una față de cealaltă. Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalți spun că, dimpotrivă, este un buget optimist și că statul cheltuie prea mult. Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor și pensiile, s-a mărit TVA-ul și s-au luat bani cu împrumut de la FMI. Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a fost o creștere medie de 40%, nici la salarii, unde a avut loc o majorare anuală de aproape 25%.
Nu creștem TVA, pentru că am afecta nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri mici. Nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene și bani din PNRR! Astfel, acest buget are cea mai mare alocare de resurse din finanțări europene de la aderarea noastră europeană. Avem la dispoziție în acest an peste 17,5 miliarde euro și voi pune o presiune enormă pe fiecare ministru și autoritate publică să cheltuim acești bani până la ultimul cent! Nu poate exista austeritate când crescem investițiile la 150 de miliarde de lei pe an – și asta am realizat prin acest buget.
Am alocat fonduri suplimentare pentru toate domeniile în care așteptările românilor de la stat sunt ridicate. Dispune de cu 35% mai mulți bani pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate și cu 10% în plus pentru modernizarea educației. Acești bani ajung, în principal, la companii românești de construcții, furnizori de servicii și echipamente, și firme locale de IT. Adică, ajung în inima economiei.
Nu poate fi vorba despre austeritate atunci când sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Când finanțăm toate marile programe de investiții în comunitățile țării nu ajutăm primari, ci îmbunătățim viața a sute de mii de locuitori prin asigurarea drumurilor asfaltate și racordarea la alimentarea cu apă și gaze. Toate aceste proiecte sunt realizate de sute și mii de firme locale, de toate dimensiunile, din regiunile respective. Aceste fonduri sunt esențiale pentru susținerea întregului mediu antreprenorial din România. Și nu se poate vorbi despre austeritate atâta timp cât nu am retras niciuna dintre schemele de ajutor de stat cu care sprijinim companiile românești.
De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard euro. De la schema de ajutor de stat pentru investiții regionale, până la cea de stimulare a investițiilor mari în România. De la Construct Plus, pentru materiale de construcții și până la InvestAlim pentru investiții în fabrici de procesare a materiilor prime agricole și alimente. Toate sunt bugetate, și reprezintă miliarde de euro anual cu care sprijinim peste 11.500 de firme românești prin granturi, suportarea unor dobânzi și comisioane sau oferirea de garanții.
Să ne îndreptăm acum spre cealaltă critică – aceea că bugetul este prea generos cu cheltuielile. Am auzit un cunoscut om de afaceri afirmând că bugetul țării ar trebui să fie sinonim cu bugetul unei firme, adică nu ar trebui să ai costuri mai mari decât veniturile. Adică, un deficit bugetar este ceva rău. Aceasta este o abordare extrem de simplistă, care nu ține cont de realitățile țării și de contextul economic în care se află România.
Nu există stat european modern care să nu fi crescut, asemenea nouă, cu deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia și Grecia și alte țări moderne ale continentului au cheltuit masiv – nu doar din bani europeni.
Dacă comparăm gradul lor de îndatorare publică cu cel al României, observăm că suntem la jumătate din ponderea lor! Iar 2025 și 2026 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre – această realitate este confirmată de partenerii din Comisia Europeană, prin Planul Bugetar Structural. Am obținut o fereastră uriașă de timp pentru a ne dezvolta țara, 7 ani, și intenționez să o folosesc la maxim, concomitent cu respectarea angajamentului de a reduce deficitul la 7% din PIB. Cheltuim mult pentru a sprijini sau proteja veniturile românilor – aceasta este o altă critică constantă la adresa bugetului.
Cei care lansează aceste acuzații ignoră deliberat un aspect important. Fără a impune acest efort major de convergență economică a României cu spațiul european în ceea ce privește veniturile și puterea de cumpărare, acum am fi avut nu un deficit de personal în economie, ci am fi fost lipsiți complet de forță de muncă! Doar prin creșterea constantă a salariului minim am făcut ca media câștigului salarial din România să depășească pragul de 1.000 de euro net lunar! Acest lucru a facilitat creșterea constantă a numărului de angajați, inclusiv a celor care s-au întors acasă după ani de muncă în Europa – deși, este adevărat, încă suntem sub necesarul economiei.
Acestea sunt, așadar, extremele în ceea ce privește criticile la adresa acestui buget. Cazul care ilustrează cel mai bine situația actuală este plafonarea prețurilor la energie și gaze, de exemplu. Suntem acuzati, simultan, fie că am investit prea mult în plafonare și ar trebui să o suspendăm rapid, fie că, dacă nu continuăm, va fi o apocalipsă a facturilor energetice.
Stimați colegi, noi am optat pentru o abordare echilibrată și prudentă, construind un buget de dezvoltare care propune și o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am demarat deja o restructurare a aparatului bugetar, atât în ceea ce privește numărul de posturi, cât și prin reducerea numărului de instituții bugetare prin comasări! De asemenea, pregătim o reglementare unitară pentru a stopa abuzurile legate de prime, bonusuri sau pensii exorbitante încasate de conducătorii companiilor de stat! Nu poți avea bonusuri fără a demonstra performanță clară. Voi menține cu strictețe obiectivul de a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB.
Prin urmare, solicit tuturor angajaților statului să cheltuie eficient fiecare leu din buget. Îi cer Ministrului Finanțelor să monitorizeze foarte atent fiecare cheltuială, iar prin ANAF să asigure colectarea tuturor veniturilor bugetare, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale. Toți ne dorim o “Țară ca afară”. Dar cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE, nu putem atinge asta. Venituri mici generează cheltuieli mici.
Suntem blocați într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget își propune tocmai acest lucru. Este un buget, nu optimist, ci mai degrabă prudent. Pentru că prudența caracterizează activitatea ministrului Tánczos Barna. Este un lider care a instaurat principii corecte, precum fondul de solidaritate național, ce echilibrează finanțările între județe și atenuează dezechilibrele regionale. De asemenea, el propune, pe bună dreptate, alocări pentru administrația locală bazate pe cifrele mai apropiate de realitate, adică cele din ultimul recensământ, nu pe datele din statistici. Aceasta este o schimbare fundamentală care prefațează și demararea altei priorități majore a guvernării, reforma administrativ-teritorială.
În concluzie, avem toate motivele să ne dorim să ne dezvoltăm țara, dar trebuie să fim cumpătați și hotărâți în privința reducerii deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene iau măsuri pentru reducerea deficitelor, ca și noi, deoarece incertitudinea economică crește în întreaga lume. Continuarea războiului din Ucraina produce efecte negative în întreaga Europă. Țările în care exportăm 70% din total sunt fie în recesiune, fie cu creșteri foarte mici. Ultimele date Eurostat indică faptul că Germania, Austria și Estonia au înregistrat al doilea an de stagnare economică. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au intrat în declin economic.
Noi am reușit să păstrăm economia pe plus și avem această oportunitate de continuare. Nu există altă soluție decât să ne curățăm în propriul mediu și să ne dezvoltăm prin investiții masive. Aceste investiții generează efecte de multiplicare economică, inclusiv mai multe venituri încasate în buget.
Zilele trecute, m-am întâlnit cu finanțatori internaționali importanți ai României, precum Banca Mondială și mari fonduri de investiții americane. Ironia este că ei au o părere mai bună despre potențialul țării noastre decât foarte mulți români. Recent, șeful FMI pentru regiunea Europei Centrale și de Est a spus, la Viena, că România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani ca evoluție economică. Adevărul este că în ultimii 10-15 ani, ne-am câștigat, cu immense eforturi, o poziție economică mult mai bună decât în toată istoria modernă a țării.
În piață există bani, iar depozitele bancare sunt mai mari decât creditele, iar mulți antreprenori români au acumulat resurse financiare semnificative, cu care acum își desfășoară afacerile și în străinătate.
Avem o economie deschisă, de tip occidental, avem acces la fluxurile financiare și de capital și putem circula liber oriunde în lume. Acest buget este conceput pentru a ajuta România să progreseze pe calea dezvoltării. De aceea, a vota bugetul pentru 2025 este cel mai responsabil mod de a demonstra că am învățat o lecție esențială: să nu mai facem compromisuri în ceea ce privește tot ceea ce am construit cu atâta trudă.
+++
Conform programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00 comisiile pentru buget, finanțe și bănci trebuie să prezinte rapoartele în legătură cu proiectul legii bugetului de stat și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.
Ulterior, birourile permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, se vor reuni pentru a stabili timpii de dezbatere în plen privind bugetul.
Plenul reunit pentru dezbaterea bugetului este programat în jurul orei 14:00.
Proiectul de buget pentru 2025 a fost aprobat pe 1 februarie de Guvern.