Politica

Bugetul pe 2025, la dezbatere în Parlament/ Ciolacu: România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani

 

Bugetul de stat pentru anul 2025 a fost prezentat miercuri în cadrul dezbaterii plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Atmosfera de discuție este, ca de obicei în ultimii ani, una de bâlci.

UPDATE

Prezentarea bugetului de către premierul Marcel Ciolacu a fost marcată de un protest al parlamentarilor USR, care i-au solicitat demisia în urma scandalului Nordis. Premierul le-a sugerat că poate lua o pauză pentru a permite manifestarea USR-iștilor, dar nu a făcut-o.

Declarațiile lui Ciolacu:

Există două mari critici în raport cu acest buget, care par diametral opuse. Unii afirmă că este un buget de austeritate, în timp ce alții susțin că este un buget optimist și cheltuielile statului sunt prea mari. Austeritatea presupune măsuri precum cele din 2010: tăierea salariilor bugetarilor, reducerea pensiilor, majorarea TVA-ului și împrumuturi de la FMI. Noi nu intervenim asupra veniturilor actuale ale românilor; nici în cazul pensiilor, care au crescut mediu cu 40% anul trecut, nici în cazul salariilor, cu o majorare de aproape 25% anual.

Nu majorăm TVA pentru a nu afecta nivelul de trai al populației, în special pe cel al celor cu venituri mici. Nu avem nevoie de fonduri de la FMI, folosind în schimb fonduri europene și bani din PNRR. Astfel, bugetul actual beneficiază de cea mai mare alocare de resurse din fonduri europene de la aderarea noastră. Avem disponibile în acest an peste 17,5 miliarde euro și voi exercita o presiune semnificativă asupra fiecărui ministru și autoritate publică pentru a cheltui acești bani până la ultimul cent! Austeritatea nu este posibilă atunci când creștem investițiile la 150 de miliarde de lei pe an – această realizare este parte din bugetul propus.

Am crescut alocările pentru toate domeniile în care așteptările românilor de la stat sunt ridicate. Avem cu 35% mai multe fonduri pentru spitale și servicii medicale, cu 20% în plus pentru construcția de autostrăzi și căi ferate și o majorare de 10% pentru modernizarea educației. Aceste resurse vor ajunge în principal la companii românești de construcții și furnizori de servicii, creând beneficii directe pentru economia locală.

Nu există austeritate atunci când susținem dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Prin finanțarea marilor programe de investiții în comunitățile din țară, contribuim la îmbunătățirea vieții a sute de mii de cetățeni prin asfaltarea drumurilor și conectare la apă și gaze. Toate aceste proiecte sunt realizate de mii de firme locale, de diferite dimensiuni, din regiunile respective. Aceste fonduri sunt esențiale pentru a sprijini întregul mediu antreprenorial din România. Niciuna dintre schemele de ajutor de stat destinate companiilor românești nu a fost suspendată.

De la IMM Plus și Programul pentru Marea Industrie, cu un buget de 1 miliard euro, la scheme pentru investiții regionale și stimularea investițiilor mari în România, toți aceștia sunt bugetați. Avem miliarde de euro anual pentru a sprijini peste 11.500 de firme românești prin granturi, suportarea dobânzilor și comisioanelor sau oferirea de garanții.

În ceea ce privește a doua critică – cheltuielile bugetare sunt prea mari, am auzit declarația unui om de afaceri cunoscut sugerând că bugetul unei țări ar trebui să fie comparat cu cel al unei firme, fără costuri mai mari decât veniturile. Aceasta este o abordare simplistă, ce nu reflectă realitățile țării și contextul economic de dezvoltare al României.

Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, la fel ca noi, prin acumularea de deficite bugetare semnificative. Țări precum Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia au cheltuit masiv, nu doar din fonduri europene. Comparând gradul lor de îndatorare publică cu al României, suntem la jumătatea ponderei lor! Iar anii 2025 și 2026 sunt prevăzuți ca ani de vârf pentru dezvoltarea noastră, așa cum este recunoscut de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am obținut o mare oportunitate pentru a dezvolta țara noastră în următorii 7 ani și intenționez să profit de această șansă, în paralel cu angajamentele asumate față de Comisie, de a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB.

Cheltuim mult pentru a sprijini creșterea și protejarea veniturilor românilor – o altă critică constantă a bugetului. Cei care formulează aceste acuzații ignoră un aspect esențial: fără acest efort de convergență economică a României cu standardele europene în privința veniturilor și a puterii de cumpărare, am fi avut o situație severă în economia noastră, inclusiv o criză de forță de muncă. Numai prin creșterea constantă a salariului minim am reușit să depășim pragul mediu lunar de 1.000 de euro net pentru câștigul salarial. Aceasta a contribuit la o creștere a numărului de angajați, inclusiv al celor care s-au întors acasă după muncă în Europa, deși numărul acestora este încă insuficient în raport cu cerințele economiei.

Astfel, acestea sunt extremele în criticile aduse acestui buget. Cazul cel mai concludent care sintetizează situația curentă este cel legat de plafonarea prețurilor la energie și gaze. Suntem acuzați, simultan, că am cheltuit prea mult pentru plafonare și că trebuie să o încheiem rapid, dar, pe de altă parte, dacă nu continuăm, vor apărea probleme majore de facturare energetică.

Stimați colegi, noi am ales o abordare echilibrată și prudentă, construind un buget orientat spre dezvoltare care include și o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am început deja un proces de restructurare a aparatului bugetar, atât în ceea ce privește numărul de posturi, cât și reducerea numărului instituțiilor bugetare prin comasări! Ne pregătim să implementăm o reglementare unitară pentru a opri abuzurile în cazul primelor, bonusurilor sau pensiilor exorbitante încasate de conducătorii companiilor de stat. Nu se poate obține performanță clară fără a îndeplini anumite condiții. Voi insista asupra reducerii deficitului bugetar la 7% din PIB.

De aceea, solicit tuturor angajaților statului să gestioneze eficient fiecare leu cheltuit din buget. Cer Ministrului Finanțelor să monitorizeze riguros fiecare cheltuială, iar ANAF să se asigure de colectarea tuturor veniturilor bugetare, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale. Ne dorim cu toții o „Țară ca afară” însă, cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE, este imposibil să obținem acest lucru. Venituri mici determină cheltuieli mici.

Suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget are ca scop exact acest lucru. Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent. Prudența este o trăsătură caracteristică ministrului Tánczos Barna, care a impus principii corecte, precum fondul de solidaritate la nivel național, ce echilibrează finanțările între județe și atenuează dezechilibrele regionale. Propunerile sale de alocări pentru administrația locală reflectă cifrele mai apropiate de realitate, bazate pe datele ultimului recensământ, nu pe statistici depășite. Aceasta constituie o schimbare fundamentală și prefațează demararea unei mari priorități a guvernării, reforma administrativ-teritorială.

În concluzie, există motive solide pentru a dori să continuăm dezvoltarea țării, dar trebuie să fim prudenți și decisivi în privința reducerii deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene iau măsuri pentru a reduce deficitele, pentru că incertitudinea economică crește la nivel global. Continuarea conflictului din Ucraina generează efecte negative în întreaga Europă. Țările europene către care exportăm 70% din total sunt în recesiune sau înregistrează creșteri economice slabe. Ultimele statistici Eurostat arată că Germania, Austria și Estonia au avut al doilea an consecutiv de declin economic. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au intrat în recesiune.

Noi am reușit să menținem economia pe un trend pozitiv și avem această oportunitate să continuăm. Nu avem altă soluție decât să ne organizăm eficient și să ne dezvoltăm prin investiții masive, care generează un efect de multiplicare economică, inclusiv prin creșterea veniturilor la buget.

Zilele trecute, m-am întâlnit cu finanțatori internaționali importanți ai României, precum Banca Mondială și mari fonduri de investiții americane. Ironia este că aceștia au o părere mai favorabilă despre potențialul țării noastre decât mulți dintre români. Recent, șeful FMI pentru regiunea Europei Centrale și de Est a declarat, la Viena, că România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani în ceea ce privește evoluția economică. Adevărul este că, în ultimii 10-15 ani, ne-am câștigat, prin eforturi considerabile, o poziție economică mult superioară celei din întreaga noastră istorie modernă.

În piață circulă bani, depozitele bancare sunt mai consistente decât creditele, iar unii antreprenori români dispun de resurse financiare semnificative, cu care acum își extind afacerile internaționale.

Suntem o economie deschisă, orientată spre modelul occidental, cu acces la fluxurile financiare și de capital, având libertatea de a circula în întreaga lume. Acest buget este conceput pentru a sprijini România în continuarea dezvoltării sale. De aceea, votarea bugetului pe 2025 este cea mai responsabilă acțiune, demonstrând că am învățat un lucru esențial: să nu mai subestimăm realizările obținute cu atâta trudă.

+++

Conform programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00 Comisiile de buget, finanțe și bănci trebuie să prezinte rapoartele privind proiectul de lege al bugetului de stat și proiectul de lege al bugetului asigurărilor sociale pe anul 2025.

Ulterior, Birourile permanente reunite, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vor stabili timpul alocat dezbaterilor în plen asupra bugetului.

Plenul reunit pentru dezbaterea bugetului este programat pentru ora 14:00.

Proiectul de buget pentru 2025 a fost aprobat de Guvern pe 1 februarie.