Politica

Burduja, după ce a criticat politicile UE de „înverzire”: Nu trebuie să renunțăm încă la cărbune

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că nu este momentul să abandonăm centralele pe cărbune până nu avem alternative viabile, subliniind că soluția pe termen lung stă în centralele nucleare.

“România și Europa necesită energie sigură, accesibilă și ecologică, în această ordine de prioritate. Tranziția trebuie continuată, dar cu inteligență și fără a compromite securitatea și prosperitatea cetățenilor noștri. Nu este înțelept să susținem o terapie de șoc, pentru că riscăm să afectăm economia europeană, care deja se confruntă cu dificultăți. Aceasta a fost poziția mea și în primul meu mandat ca ministru al energiei și va rămâne și în acest mandat. Sunt surprins de surprinderea celor care cred că mesajele mele despre au apărut de nicăieri, deși am discutat aceste aspecte de mai bine de un an și jumătate”, a scris ministrul într-un mesaj pe Facebook.

Ministrul susține că “aceste realități încep să fie din ce în ce mai vizibile în Europa”.

“Ieri, Donald Tusk a propus o vastă campanie de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, subliniind necesitatea reducerii prețurilor la energie pentru a permite companiilor europene să rămână competitive pe piețele globale. Nu are rost să protejăm mediul dacă ne îndreptăm spre un colaps economic. Recent, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a semnalat același lucru la Davos, subliniind nevoia de a scădea prețurile la energie pentru a asigura competitivitatea economiei europene, care se va confrunta cu o concurență tot mai acerbă”, a adăugat ministrul.

Burduja definește cheia unei tranziții de succes în patru puncte:

1. Producția de energie sigură și ieftină. Nu ar trebui să renunțăm la centralele pe cărbune până nu avem alternative — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.

2. Investiții în stocare, pentru a putea folosi energia verde și în condiții de vreme nefavorabilă.

3. Investiții în rețele, pentru a crea o piață europeană cu adevărat unică și funcțională și pentru a integra mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).

4. Să utilizăm echipamente fabricate în România și Europa, nu să subvenționăm producția din alte regiuni ale lumii cu fonduri europene.

“Noi facem deja ceea ce trebuie pentru a deveni nu doar un producător de energie, ci și de echipamente moderne pentru a nu mai depinde de alții. Am semnat șapte contracte de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 169 milioane EUR, acoperind o capacitate de peste 5 GW. Acestea vizează producția de componente pentru bateriile de stocare, producția de baterii de stocare și de panouri fotovoltaice și componentele acestora. Made in România. În timp ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider mondial în decarbonizare prin Green Deal, realitatea economică globală ne arată că acest model riscă să ducă la pierderea competitivității și relevanței economice. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora, în loc să investească în producția locală. Cu toate riscurile de securitate energetică implicate”, a continuat Sebastian Burduja.

Ministrul susține că prețurile ridicate la energie constituie un alt exemplu de povară autoimpusă.

“Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei, făcând industriile noastre necompetitive. Prețurile energiei în UE sunt de trei ori mai mari comparativ cu cele din SUA sau China, iar acest lucru duce la închiderea fabricilor europene sau la relocarea lor în alte regiuni. Aceasta nu este doar o alarmă, ci o tragedie economică în desfășurare. Europa pierde din teren într-un mod alarmant. În anul 2000, PIB-ul UE era aproximativ 34% din PIB-ul global. Astăzi, contribuția a scăzut sub 15%, iar acest declin continuă. Nicio companie europeană nu se mai află în top 20 la nivel mondial în funcție de capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt mult sub cele din SUA sau China. Google, de unul singur, investește mai mult în cercetare decât toate armatele Europei la un loc”, a concluzionat ministrul Burduja.

Ministrul este de părere că “România are însă șansa să demonstreze că există o altă cale”, având gaze naturale, hidrocentrale care așteaptă finalizarea, proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici și potențialul de a deveni un lider energetic regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania).

“Tot ce ne trebuie este voință politică și decizii curajoase care să prioritizeze bunăstarea cetățenilor. Europa trebuie să înțeleagă că prosperitatea economică și inovarea nu provin din reglementări excesive sau politici care subvenționează alte economii. Avem nevoie de o economiei bazate pe producție locală, locuri de muncă bine plătite și sprijinirea industriei locale. Este timpul ca întreaga Europă să-și redefinească prioritățile și să adopte un ‘Smart Deal’ care să ne readucă pe harta economică globală. Împreună, înainte, pentru români, România și o Europă competitivă”, a adăugat el.

Cu două zile înainte, același Burduja afirma că “politicile de înverzire ale Uniunii Europene, deși bine intenționate, riscă să transforme economiile europene în victime ale birocratizării și deciziilor neadaptate realităților economice”.

Ce spunea, marți, Burduja:

“Raportul Draghi afirmă fără echivoc ceea ce au relevat datele statistice recente: Uniunea Europeană, care a produs doar 3% din cărbunele mondial în 2024 și a emis mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2, își impune cele mai severe politici de mediu.”

“Aceasta nu reprezintă o cale spre prosperitate. Președintele Trump a demonstrat ieri lumii că democrațiile sunt puternice doar când economiile lor sunt puternice. Și ce face o economie puternică? Produce energie sigură, accesibilă și abundentă! Energie care menține fabricile deschise, prețurile scăzute și pune mâncare pe masa fiecărei familii.

România are tot ce-i trebuie pentru a deveni lider regional în energie:

– Avem gaze naturale (suntem deja primul producător din UE) și centrale pe cărbune care pot fi modernizate prin cele mai noi tehnologii BAT, având emisii reduse și eficiență înaltă.

– Ne dezvoltăm programul nuclear românesc, în colaborare cu parteneri strategici precum SUA, Canada, Italia, Franța, Coreea de Sud și Japonia.

– Avem numeroase proiecte hidroenergetice în derulare, începându-le de ani buni, pe care acum ne concentrăm să le finalizăm, având potențialul de a deveni motorul energetic al Europei de Est, și în perspectiva reconstrucției Ucrainei.

Ceea ce ne-ar putea opri este o birocrație sufocantă și un Green Deal care nu ține cont de realitățile de pe teren. De aceea, așa cum au afirmat și lideri ai PPE, se impune o dezbatere robustă despre modul în care și dacă UE va continua Green Deal-ul în anii următori. Este timpul să ne trezim! Dacă nu ne redresăm acum, riscăm să pierdem ultima oportunitate de a reconstruie economia europeană pe baze solide.

România trebuie să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume: europenii merită să plătească mai puțin pentru energie, iar noi putem oferi soluția. Este simplu: o producție masivă de energie înseamnă prețuri mici, prețuri mici înseamnă bunuri și servicii ieftine produse în UE, ceea ce duce la o calitate a vieții mai bună pentru fiecare român și european, locuri de muncă mai bine plătite și competitivitate europeană. Este o ecuație simplă pe care trebuie să o accepte și Comisia Europeană.

În curând, voi prezenta în Guvern un raport detaliat cu privire la efectele negative ale politicilor ‘Green Deal’ asupra sectorului energetic românesc. Și mă voi angaja, ca întotdeauna, să acționez în interesul țării mele.

România dispune de energia de care Europa are nevoie. Vom avea suficient atât pentru noi, cât și pentru vecinii noștri, de la Chișinău până la Viena. Însă, pentru asta, trebuie să luăm decizii curajoase și să renunțăm la iluzia că o economie slabă poate susține o democrație puternică. România trebuie să fie puternică pentru ca Europa să fie puternică!”

România și producția energiei pe bază de cărbune

În România, cărbunele contribuie la circa 10% din producția națională de electricitate și se clasează pe locul patru, după producția hidro (35%), nucleară (25%) și eoliană (15%). Guvernul intenționează să elimine treptat cărbunele din mixul energetic național până în 2032, dar acest termen ar putea fi extins din cauza întârzierilor în finalizarea centralelor pe gaz.

În comparație, Bulgaria își propune renunțarea la centralele pe cărbune până în 2029, în timp ce Cehia a stabilit anul 2033, iar Polonia dorește să continue utilizarea cărbunelui până în 2049.