Șeful Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri un plan sever de reducere a cheltuielilor din cadrul instituției: concedieri, diminuarea cheltuielilor pentru combustibil, restrângerea flotei auto, precum și extinderea programului de lucru.
UPDATE
Subsequent, președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, a declarat miercuri că săptămâna viitoare va fi finalizat un plan de reorganizare a Camerei, care include reducerea numărului de angajați și măsuri pentru eficiența energetică.
‘Avem în vedere și la Cameră (o reorganizare – n.r.). La nivelul total avem un număr de aproximativ 1.500 de angajați, dintre care 125 sunt autofinanțați, adică persoanele care se ocupă cu închirierea sălilor. Aproximativ 428 asigură servicii pentru întreaga clădire, inclusiv Camera, Senatul și Curtea. Vor rămâne astfel în jur de 1.098 – 1.100 de angajați, din care ne propunem să reducem peste 200 de posturi’, a declarat Ciprian Șerban pentru Agerpres.
El a menționat că își propune ca luni să aibă finalizat proiectul de reorganizare.
‘Îmi propun să optimizez toate aspectele legate de Camera Deputaților. Luni voi putea oferi detalii concrete. (…) Avem în vedere inclusiv eficiența energetică, facem tot posibilul să reducem cheltuielile, țintind eficiența’, a adăugat președintele Camerei Deputaților.
Referitor la eficiența energetică, Ciprian Șerban a menționat măsuri pentru reducerea consumului de energie în iluminat.
‘În primul rând, vom ajusta ora la care se aprind luminile exterioare, acum acestea se aprind în jurul orei 17:00, iar noi vom încerca să amânăm acest lucru la 19:00 sau 20:00. De asemenea, vom diminua iluminatul interior. Facem o analiză completă. Până luni voi avea toate detaliile finalizate’, a spus președintele Camerei Deputaților.
+++
Bolojan a informat că în întâlnirea Biroului permanent de marți au fost aprobate două memorandumuri destinate îmbunătățirii activității Senatului. Acesta a subliniat că își dorește un aparat eficient și profesional, un proces legislativ de calitate superioară și un regulament de funcționare care să favorizeze dezbaterile civilizate și relațiile mai strânse cu celelalte instituții.
“Am observat în aceste zile de când ocup funcția de președinte al Senatului câteva probleme care nu pot fi contestate. La Senat, în loc ca persoanele din cabinetele demnitarilor să vină cu aceștia și să plece cu aceștia, așa cum este practica uzuală, am ajuns în situația în care o persoană nu își poate aduce colaboratori și găsește angajați aduși de cei care au ocupat funcții anterioare, având pregătire îndoielnică și agende diferite de cele ale demnitarului”, a afirmat Bolojan.
Astfel, este necesar să se respecte “o lege a demnității”, care prevede “vii cu un demnitar, pleci cu un demnitar”.
Bolojan a declarat că există un număr excesiv de angajați în Senat și a promis că, fără influență politică, posturile vor fi ocupate prin concurs, iar un proiect de lege va fi elaborat pentru a modifica personalul din cele două Camere ale Parlamentului odată cu plecarea demnitarului. Până acum, angajările s-au făcut pe o perioadă nedeterminată, personalul a rămas același. Ilie Bolojan a numit aceste posturi „sinecuri” și a afirmat că reorganizarea se va finaliza până la sfârșitul lunii martie, lăsând doar 618 posturi din cele 796 existente în prezent.
El a dat exemplul Comisiei de regulament, care se întrunește o dată la două luni, având cinci angajați “care au dificultăți în a explica activitățile desfășurate în cele două luni”.
De asemenea, a abordat aspecte legate de structurile funcționale ale Senatului, care dispun de Direcții, dar cu foarte puțini angajați, doar de dragul de a avea un director, fără personal suficient în subordine.
Ilie Bolojan s-a declarat nemulțumit și de prezența fizică a angajaților la locul de muncă, astfel că se va implementa un sistem de monitorizare prin cartele electronice pentru a înregistra prezența acestora.
“În termen de trei luni, Secretariatul General trebuie să rezolve această problemă, astfel încât să asigurăm prezența la locul de muncă, deoarece este o formă de respect față de cei care ne plătesc”, a adăugat el.
O altă măsură vizează reducerea flotei de mașini, iar cota de combustibil va scădea cu 20%.
În ceea ce privește calitatea procesului legislativ, programul de lucru din Senat va fi reconfigurat. Dacă anterior, luni se lucra în plen, marțea erau întâlniri în Comisii, acum se va lucra și miercuri în plen, iar joi vor avea loc dezbateri publice.
“În sălile de plen, dorim să avem un dialog civilizat, să descurajăm comportamentele agresive și să sancționăm pe cei care nu respectă regulile de bun-simț”, a subliniat acesta.
“Nu sunt conștient că în contractul colectiv de muncă de la Senat sunt incluse astfel de prevederi. Ca să fiu corect cu colegii noștri de la Senat, grila noastră de salarizare este la un nivel mediu, deci nu suntem în top, iar aici au fost incluse diverse sporuri pentru condiții dăunătoare, dar nu există drepturi speciale pentru colegii din Senat. Alte instituții au reușit, prin contracte colective de muncă, să obțină diverse drepturi discutabile, inclusiv prime cu ocazia Zilei ASF, o zi extrem de importantă, pe care toți beneficiarii serviciilor ASF o țin minte. Din acest punct de vedere, la Senat nu s-a călcat peste limite”, a declarat Bolojan.
Reamintim că șefii și angajații ASF primesc 16 salarii anuale, conform unei decizii a conducerii. Acestea includ primele de Crăciun și de performanță, două salarii pentru vacanță, precum și cu ocazia zilei ASF.
ASF a fost datoare în judecată de deputatul USR Claudiu Năsui, iar la începutul lunii septembrie 2023, Curtea de Apel București a obligat instituția să facă publice salariile și sporurile încasate de conducere, precum și sumele pentru cazare, diurne și transport.
Angajați ai Senatului l-au huiduit spre finalul conferinței de presă, strigându-i: “Nu știți problemele reale, noi avem expertize; funcțiile de senator sunt efemere, nu este acceptabil să veniți cu idei de acest fel”.
În replică, Bolojan a declarat, în fața angajaților protestatari și a ziariștilor: “Vor fi eliminate sinecurile. Vor fi organizate concursuri corecte. Accept orice formă de dialog”.
De asemenea, el le-a transmis angajaților nemulțumiți că, dacă cred că schimbă ceva prin huiduieli, acest lucru nu se va întâmpla.
“Este anormal să numești oameni pe perioade nedeterminate fără concurs. Cei care au participat la concursuri și sunt competenți nu au de ce să se teamă. Există și persoane angajate fără concurs, precum și cei care nu își justifică prezența. Este normal să fie plătiți aceștia? Respect pe toată lumea, dar o astfel de atitudine nu este acceptabilă pentru mine”, a răspuns Ilie Bolojan.
Ce spun Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual și Sindicatul Șoferilor din Senatul României
Sindicatul a comunicat marți că își exprimă dezacordul ferm față de măsurile propuse de președintele Senatului, Ilie Bolojan, și secretarul general al Senatului, Mario Ovidiu Oprea, referitoare la abordarea reorganizării instituției și la reducerea numărului de angajați.
“În mod concret, fără o consultare aplicată cu Sindicatele, fără o analiză detaliată a complexității activității instituției, președintele și Secretarul General al Senatului intenționează să reducă aproximativ 200 de posturi. O reorganizare realizată în pripă, bazată doar pe considerente economice (scăderea cheltuielilor de personal), este extrem de îngrijorătoare și dăunătoare atât pentru funcționarea instituției, cât și pentru angajați și familiile lor. O astfel de acțiune abruptă ridică întrebări serioase și îngrijorări în cadrul întregului aparat tehnic al Senatului”, afirmă sindicatele.
Ele subliniază câteva aspecte identificate de către conducerea celor trei sindicate:
• Lipsa transparenței: Reducerea personalului fără criterii clare poate conduce la discriminări și decizii arbitrare.
• Încălcarea legislației: Proiectul de hotărâre contravine Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, Codului Administrativ și Codului Muncii.
• Impact negativ asupra eficienței: Reducerea de personal poate suprasolicita angajații rămași, diminuând astfel calitatea procesului legislativ.
• Absența unei analize fundamentate: Nu s-a efectuat o evaluare detaliată a necesarului de personal, ceea ce ar putea provoca dezechilibre substanțiale în structura instituțională. În România, supremația legii este esențială. Este necesară respectarea legislației în vigoare în ceea ce privește dialogul social. Consultarea sindicatelor în astfel de circumstanțe este imperativă. Prin urmare, cele trei sindicate din Senat cer public președintelui Senatului și secretarului general să fie implicați în toate etapele procesului decizional.
Concret, sindicatele solicită:
1. Implementarea unei reorganizări bazate pe criterii transparente și echitabile.
2. Respectarea drepturilor angajaților, inclusiv protejarea categoriilor vulnerabile, cum ar fi familiile monoparentale și persoanele cu dizabilități.
3. Organizarea unei consultări pentru a analiza impactul măsurilor asupra funcționării Senatului. Angajații Senatului sunt esențiali pentru buna desfășurare a procesului legislativ. Orice reorganizare trebuie realizată cu respectarea drepturilor acestora și fără a compromite stabilitatea instituției. Facem apel către toți senatorii să susțină o reformă bazată pe echitate și raționalitate.