În nici 24 de ore, premierul Marcel Ciolacu a vorbit de două ori despre întârzierile din PNRR și despre cum, în al doisprezecelea ceas, este nevoie de mobilizare pentru a nu pierde banii. Despre probleme a vorbit și ministrul Fondurilor Europene.
Marcel Ciolacu, împreună cu echipa de viceprim-miniștri și cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, va avea până la sfârșitul acestei luni discuții cu fiecare dintre miniștrii și reprezentanții entităților care gestionează proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în scopul unei analize detaliate a stadiului de implementare a țintelor și jaloanelor aferente.
Ulterior, coordonatorii de reforme și investiții își vor asuma în ședință de guvern, prin memorandum, un calendar privind progresul lunar al îndeplinirii angajamentelor asumate.
Acest anunț a fost făcut miercuri, după reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, la care a participat și Céline Gauer, directorul general SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatului General).
Tot miercuri, premierul a declarat că Guvernul va monitoriza îndeaproape respectarea termenelor necesare pentru atragerea finanțărilor europene din PNRR, în perspectiva unei renegocieri cu Comisia Europeană a țintelor și jaloanelor asumate, care să permită o prioritizare mai eficientă a proiectelor și reformelor implementate, ”pornind de la informații realiste, nu optimiste”.
”Dezvoltarea României depinde și de modul în care ne mobilizăm să atragem banii care ne-au fost alocați de la bugetul Uniunii Europene și să recuperăm în perioada următoare decalajul mare pe care îl înregistrăm în implementarea PNRR. Iar anii 2025 și 2026 sunt definitorii pentru atingerea acestor obiective, dacă dorim și să putem adera în 2026, așa cum ne-am propus, la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”, a subliniat Marcel Ciolacu.
La rândul său, Céline Gaue, a susținut că este nevoie de o schimbare de abordare în cele 18 luni pe care România le mai are la dispoziție, astfel încât să se asigure că poate atrage fondurile ce i-au fost alocate prin PNRR de la bugetul Uniunii Europene.
Oficialul european și-a exprimat întreaga disponibilitate de a sprijini partea română în aceste demersuri, amintind însă că deși au fost înregistrat progrese, există ținte și jaloane încă nerealizate, și a dat asigurări că stadiul implementării va fi evaluat obiectiv și transparent la nivelul Comisiei Europene.
Joi, la începutul ședinței de Guvern, Marcel Ciolacu a început declarația prin a spune că “prioritatea ultimelor zile a fost să recalibrăm eforturile pentru a recupera toate întârzierile din PNRR”.
“Am agreat soluții alături de experții europeni, urmează întâlniri cu coordonatorii de reforme ca să maximizăm șansele finalizării fiecărei investiții importante din acest program.Vreau să anunț că realizarea reformelor din PNRR devine principalul criteriu de evaluare a activității miniștrilor. Nu voi ezita să iau măsuri severe unde nu apar progrese consistente în lunile viitoare. Cine nu poate ține ritmul, va plăti inclusiv cu funcția”, a transmis șeful Guvernului.
Tot joi, ministrul de resort, Marcel Boloș, a scris pe Facebook faptul că “implementarea PNRR este testul nostru de maturitate administrativă și economică” și că “este pentru noi momentul în care trebuie să arătăm că nu avem avem voie să ne împiedicăm de birocrație, de întârzieri sau de lipsa de asumare”.
Și acesta a vorbit despre cum “trebuie să acționăm ferm și rapid pentru a maximiza absorbția fondurilor și a evita blocajele administrative”.
“Suma totală pusă în joc de UE prin acest mecanism este de peste 28 miliarde euro, 14,9 miliarde euro împrumuturi, 13,6 miliarde euro granturi. Am ajuns într-un punct în care trebuie să luăm decizii ferme pentru a asigura absorbția totală a fondurilor și pentru a evita pierderea unor sume importante”, a scris Boloș.
El a enumerat și o serie de obiective esențiale discutate cu reprezentanții Comisiei Europene:
Primul obiectiv este mutarea proiectelor care au un ritm de implementare bun din segmentul de împrumut în cel de grant. Nu putem accepta ca România să rămână cu granturi necheltuite și să acumuleze împrumuturi pe care le puteam evita. Avem nevoie de o absorbție inteligentă, care să maximizeze beneficiile pentru economie și pentru cetățeni.
Al doilea obiectiv vizează eficiența în utilizarea fondurilor. În multe cazuri, valoarea contractată a unui grant sau a unui împrumut este mai mică decât suma bugetată inițial, ceea ce înseamnă că avem bani disponibili care trebuie realocați. Acești bani vor merge cu prioritate către alte programle, cum este de exemplu Valul Renovării, un program esențial pentru eficiența energetică a blocurilor de locuințe, clădirilor rezidențiale și IMM-urilor. De asemenea, plănuim să direcționăm fonduri suplimentare către digitalizarea mediului de afaceri, un sector cheie pentru noi.
Al treilea obiectiv este reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții, astfel încât să evităm penalitățile. Mutarea termenelor către sfârșitul perioadei de implementare a #PNRR ne oferă mai mult timp pentru finalizarea proiectelor, reducând astfel riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor. Dacă nu luăm această măsură, riscăm ca unele investiții să fie invalidate doar pentru că nu au fost gata la timp, ceea ce ar însemna o pierdere majoră pentru România.
Al patrulea obiectiv este revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare. Dacă în planul inițial era prevăzută eficientizarea energetică a 5.000 de școli, dar realitatea arată că putem finaliza doar 2.000, atunci trebuie să ne ajustăm așteptările și să ne asumăm obiective realiste. Mai bine să recalibrăm acum decât să ratăm jaloanele și să fim penalizații.
În paralel, se analizează posibilitate comasării cererilor de plată, susține același ministru.
“Această măsură ne ajută să gestionăm mai eficient procesul și să avem mai mult timp pentru jaloanele cele mai dificile sau cu risc de neimplementare. Sunt măsuri care trebuie să vină în completarea unui efort mai amplu de accelerare a implementării PNRR. Este un test pentru România. Un test de seriozitate, de competență, de voință politică. Un test pe care nu ne permitem să-l picăm. De aceea, mesajul către Comisie a fost că nu vom mai permite amânări sau jumătăți de măsură”, a conchis Marcel Boloș.