Din oras

IGPR – Numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenţei domestice a crescut cu 3,5%, în primele 11 luni ale lui 2024, comparativ cu perioada similară a anului trecut / „Lovirea sau alte violenţe”, cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor

Numărul cazurilor de violență domestică înregistrate în primele 11 luni ale anului 2024 a crescut cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, cele mai multe infracțiuni fiind „lovirea sau alte violențe”, care reprezintă 61% din total. Aproape 1.500 de agresori au fost obligați să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere în permanență.

”În primele 11 luni ale anului 2024, polițiștii au emis 12.234 de ordine de protecție provizorii, dintre care 4.929 au fost transformate în ordine de protecție de instanța de judecată. Tot în aceeași perioadă, au intervenit la 121.357 de cazuri de violență domestică, 58.938 în mediul urban și 62.419 în mediul rural. La nivel național, numărul infracțiunilor în domeniul violenței domestice a crescut cu 3,5% comparativ cu primele 11 luni ale anului 2023, de la 52.969 la 54.833 de fapte”, informează IGPR.

 

Au fost înregistrate creșteri în comparație cu perioada similară din 2023 pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe (de la 32.737 la 33.461 fapte), amenințare (de la 6.408 la 6.923 fapte) și nerespectarea ordinelor de protecție (de la 3.899 la 4.848 fapte).

 

Cea mai mare pondere a infracțiunilor revine „lovirii sau altor violențe” – 61% (33.461 fapte) și „amenințărilor” – 13% (6.923 fapte), aceste două categorii reprezentând peste 74% din total.

 

În aceeași perioadă, instanțele au emis 12.169 de ordine de protecție, dintre care 4.929 au provit din ordine de protecție provizorii.

 

În legătură cu nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 4.848 de infracțiuni.

 

La nivel național, au fost emise 12.234 de ordine de protecție provizorii, dintre care 4.929 au fost transformate în ordine de protecție definitive.

 

În ceea ce privește nerespectarea ordinului de protecție provizoriu, au fost raportate 789 de infracțiuni, dintre care 447 în mediul urban și 342 în mediul rural.

 

În primele 11 luni ale anului 2024, la nivelul D.G.P.M.B. și al inspectoratelor de poliție județene, s-a aplicat măsura de „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere” în 1.474 de cazuri, reprezentând 10,3% din totalul ordinelor de protecție provizorii și al celor emise de instanțe.

 

Începând cu 1 octombrie 2024, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a ajuns în ultima etapă de implementare, fiind operațional în 18 județe: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

 

De asemenea, începând din 1 octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică este aplicat și în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauțiune și arest la domiciliu, pentru cazurile în care autoritățile judiciare impun obligativitatea purtării permanente a unui dispozitiv electronic de supraveghere de către inculpatul cercetat penal.

 

Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a devenit funcțional în municipiul București și în județele Iași, Mureș și Vrancea începând cu 1 octombrie 2022, reprezentând prima etapă de implementare.

 

A doua etapă de implementare a sistemului a continuat pe 1 ianuarie 2024, când a fost operaționalizat în județele Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea.

 

”Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere care permite urmărirea respectării măsurilor dispuse în cadrul procedurilor judiciare. Polițiștii emit ordine de protecție provizorii atunci când observă un risc iminent asupra vieții, integrității fizice sau libertății unei persoane din cauza unui act de violență domestică, având ca scop diminuarea acestui risc”, subliniază IGPR.