Procurorii DIICOT au desfășurat luni dimineața percheziții la 65 de locații din România și Monaco în cadrul dosarului Nordis. La sfârșitul zilei, procurorii au anunțat reținerea pentru 24 de ore a fostei deputate PSD, Laura Vicol, și a soțului său, Vladimir Ciorbă.
UPDATE
Luni seară, înainte de ora 22:00, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost escortați de mascați de la sediul DIICOT și transportați în arest.
+++
Fosta șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol, a fost reținută luni de procurorii DIICOT pentru 24 de ore, în cadrul dosarului Nordis, conform surselor judiciare pentru Agerpres.
De asemenea, soțul ei, Vladimir Ciorbă, principalul acționar al companiei Nordis, a fost de asemenea reținut pentru 24 de ore.
Conform surselor menționate, Laura Vicol este acuzată de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani continuată și aderarea la un grup infracțional organizat.
+++
Într-o reacție, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat în Parlament că acțiunile DIICOT demonstrează că “justiția funcționează”.
Referitor la relația sa de prietenie cu familia Vicol-Ciorbă, Ciolacu a afirmat că nu a mai comunicat cu aceștia de mai bine de doi ani.
+++
Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, s-a prezentat la DIICOT pentru a fi audiată în dosar. Aceasta a fost chemată să ofere explicații legate de implicația sa ca notar în afacerea Nordis, conform informațiilor de la Agerpres.
În sediul DIICOT se mai află Vladimir Ciorbă și Laura Vicol, fosta șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților.
++++
63 dintre percheziții au avut loc în municipiul București și în județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova, în cadrul unui dosar penal ce vizează constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune gravă, având ca rezultat obținerea nelegală de sume de bani de la bugetul general consolidat, toate în formă continuată, conform unui comunicat DIICOT.
De menționat că, în timp ce perchezițiile erau în desfășurare, Laura Vicol a postat pe pagina sa de Facebook mesajul “A început spectacolul!”.
Conform dezvăluirilor G4Media, premierul Marcel Ciolacu ar fi efectuat mai multe zboruri cu un avion privat, iar pentru unele dintre acestea, plățile ar fi fost acoperite de una dintre companiile grupului – Nordis Travel. Soțul fostei deputate PSD, Laura Vicol, este acționar al Nordis.
Premierul a negat că ar fi zburat cu avioane private, dar a recunoscut că a fost “o aroganță” din partea sa, afirmând că a plătit el singur biletele. A promis să ofere dovezi, dar a prezentat doar trei facturi pe TikTok.
Facturile prezentate de Marcel Ciolacu conțin informații ce sugerează că este puțin probabil să fi fost emise în 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat, conform BoardingPass, site specializat în știri din aviație.
Luna trecută, Laura Vicol, care nu a mai fost inclusă pe listele PSD pentru alegerile parlamentare din decembrie 2024 din cauza scandalului, a recunoscut că a zburat cu Marcel Ciolacu în avioane private și a susținut că demisia ei din PSD nu a fost voluntară.
Cercetările până în prezent, vizând un număr de 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), au relevat că, începând cu 2018, “trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, consistând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat,” se menționează în comunicat.
Potrivit DIICOT, fondurile obținute ilegal au fost supuse procesului de spălare a banilor.
Din investigațiile efectuate a reieșit că eșalonul secund al grupului criminal a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora. Ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentelor, intabulării sau consultanței juridice (notari și avocați) și de a încasare sume provenite din delapidare, sub diverse titluri justificative.
Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).
Fondurile astfel obținute au fost delapidate de obicei într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupării infracționale, transferuri către societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii și diverse cheltuieli extravagante, în valoare de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.
În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a fost justificată prin documente care să confere legalitate operațiunilor prin care banii au fost scoși din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale), respectiv prin înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri substanțiale provenite din avansurile clienților să fie externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri. Indiferent de drumul urmat, sumele de bani au fost destinate membrilor grupării și retrase în numerar.
În același interval, “suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase referitoare la finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienți, afirmarea unor procente mari de vânzări și epuizarea acestora, amânarea repetată și nejustificată a semnării contractelor prin prezentarea distorsionată a realității și presarea clienților să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina),” afirmă procurorii DIICOT – Structura Centrală.
Manoperele frauduloase utilizate de membrii grupului de criminalitate organizată în raport cu clienții au inclus și vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neprevăzute inițial în promisiunile de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe termen lung, intenția de a folosi apartamentele pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării, fără notificarea clientului, interdicția de a nota în cartea funciară promisiunile de vânzare-cumpărare și asumarea în scris a obligației de a nu face comentarii publice referitoare la orice aspect al relațiilor contractuale, sub sancțiunea plății unor daune de mari dimensiuni care descurajau orice demers judiciar al clienților.
Suspecții au recurs, de asemenea, la recompartimentarea imobilelor pentru a îngreuna identificarea apartamentelor cuprinse în promisiunile de vânzare, obstrucționarea accesului clienților în șantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți, urmată de rezoluțiunea vânzării, în scopul nedefinării și/sau nepunerii la dispoziția clienților a imobilelor contractate.
Astfel, membrii grupului de criminalitate organizată au provocat pagube materiale semnificative clienților, obținând în același timp foloase patrimoniale necuvenite.
Repetat, liderii grupării infracționale au ordonat înregistrarea în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitate procesuală de suspect) a operațiunilor fictive de achiziții, în scopul diminuării bazei impozabile și deducerii ilegale a TVA-ului.